John Calvin – Despre urmarirea succesului

Cum ne raportam ca si crestinii la urmarirea pacatoasa a succesului, bunastarii si puterii pe care le cauta lumea?

Astfel pentru a evita complicatiile similare, traiectoria pe care crestinii trebuie sa o urmeze este aceasta: mai intai, ei nu trebuie sa tanjeasca, sa spere sau sa se gandeasca la nici un fel de prosperitate cu exceptia binecuvantarii lui Dumnezeu; pe ea trebuie ei sa se bizuie si in contextul ei sa actioneze in siguranta si cu incredere.

Cum poate atunci un crestin sa urmareasca succesul in mod corect?

Daca credem ca orice succes dorit si sustinut depinde in intregime de binecuvantarea lui Dumnezeu, inseamna ca nu ar trebui sa ne zbatem setosi dupa bogatii si onoruri bazandu-ne pe propria dexteritate si asiduitate sau sprijinindu-ne pe favorurile oamenilor sau increzandu-ne in vreo imaginatie despre avere lipsita de fond; ci avand intotdeauna respect fata de Domnul, stiind ca sub auspiciile Lui vom fi condusi spre mostenirea pe care El ne-a pregatit-o.

Cum ar trebui sa priveasca Crestinii la lipsa succesului?

Daca succesul pe care il experimenteaza crestinul nu se ridica la asteptarile si dorintele sale, acesta nu trebuie sa se impacienteze si nici sa isi deteste conditia, oricare ar fi aceasta, stiind ca asemenea sentimente ar reprezenta un murmur impotriva lui Dumnezeu, EL care da dupa placerea Sa bogatia si saracia, onorurile si starile umile.

John Calvin, Institutes of the Christian Religion, III.9

Aplicatii online pentru eficientizarea muncii

To-do List

Nu stiu altii cum sunt, dar unul dintre principalii mei ‘dusmani’ e gestionarea eficienta a lucrurilor pe care le am de facut de-a lungul unei zile sau saptamani. Mai ales in situatia in care tot apar pe parcursul zilei mici ‘intreruperi’ care necesita atentie, si care te pot defocaliza de la ceea ce aveai de facut inainte. Cand aceste intreruperi sunt destul de dese, o aplicatie buna de gestionare a acestora isi arata adevarata valoare.

Cautand o varianta cat mai optima pentru gestionarea lucrurilor pe care le am de facut am dat peste http://teuxdeux.com/, un website usor de utilizat care imi permite sa imi organizez ‘agenda’ si sa am oricand acces la ea, chiar daca nu sunt la birou. Mai mult, odata ce un element din lista a fost realizat pot sa il elimin sau sa trag o linie peste el, iar lista cu evenimente nerezolvate pe o anumita zi se genereaza din nou ziua urmatoare. Este o aplicatie foarte usor de utilizat, user-friendly si foaarte eficienta pentru a nu va ingropa in biletele cu lucruri pe care le aveti de facut.

Mariana

Noul rol al clientilor: Parteneri in crearea valorii

Trendurile majore din afaceri precum deregularizarea, globalizarea, convergenta tehnologica si evolutia uimitoare a Internetului au transformat fundamental rolul pe care companiile il joaca in interactiunea cu alte companii.

Practicantii de business precum si teoreticienii din domeniu vorbesc despre aliante, network-uri si colaborari intre companii, DAR managerii si cercetatorii au ignorat nepermis de mult agentul care este cel mai esential in transformarea modului de functionare a industriilor asa cum le cunoastem in prezent si anume : clientul.

Intr-o piata in care clientii “imputerniciti” de tehnologie pot acum sa se implice intr-un dialog activ cu producatorii- un dialog pe care clientii il pot controla- companiile trebuie sa recunoasca ca, tot mai mult clientul devine un partener in crearea valorii, astfel aceasta turnura in rolul jucat de client afecteaza notiunea de “competente esentiale” ale companiei.

Daca pana acum companiile obisnuiau sa dezvolte si sa fructifice competentele si resursele partenerilor si furnizorilor lor in afaceri pentru a concura eficient pe piata, acum ele trebuie sa includa si clientul in acest calcul ca si o extindere a companiei.

Totusi identificarea si fructificarea acestor competente ale clientilor nu este un lucru usor. Managerii vor trebui sa faca fata la cel putin 4 realitati in coptarea competentelor clientilor:

1. managerii trebuie sa angajeze clientii intr-un dialog activ, explicit si continuu
2. trebuie sa mobilizeze comunitatile de clienti
3. trebuie sa faca fata si sa foloseasca la maxim diversitatea care apare in randul clientilor
4. si sa implice clientii in co-crearea unor experiente personalizate

Companiile vor trebui de asemenea sa revizuiasca anumite mecanisme traditionale ale pietei precum- pretul si sistemele de facturare- astfel incat sa tina cont de noul rol pe care il joaca clientii.

—

Material tradus din Harvard Business Review on Customer Relationship Management.

Planifica-ti viata!

UNELE DECIZII LE PUTEM LUA DOAR O SINGURA DATA

De Jeff Sandefer

In calitate de profesor am fost adesea abordat de cate un student care imi adresa urmatoarea intrebare: “Am de ales intre o slujba de $ 100.000 pe an la o firma de consultanta A si o slujba de $ 120.000/an la o firma de consultanta B; pe care sa o aleg?”

Intotdeauna raspund punanadu-i la randul meu o intrebare: “Care sunt lucrurile importante pentru tine? Ce te motiveaza sa te ridici dimineata din pat? Care sunt lucrurile pe care vrei sa le realizezi pana la varsta de 70 de ani?”

Mult prea adesea raspunsul este: “Nu stiu.” Astfel ca tot ce pot face eu pentru respectivul student este sa “dau cu banul”.

Steven Covey da urmatorul sfat “incepe fixandu-ti in minte sfarsitul”. Este un sfat extrem de pretios. Fiecare dintre noi avem un moment de inspiratie divina care ne ajuta sa ne stabilim obiective de viata. Odata ce ai identificat aceste obiective si scopul final iti este clar, poti incepe prin a-ti construi un plan de viata dar incepand cu finalul ei, examinanad deceniu dupa deceniu fiecare etapa din viata ta. Raportandu-te la viata ta ca si la o calatorie, vei putea identifica realizarile prin care trebuie sa treci in fiecare etapa a vietii, realizari care vor juca rolul unor trepte inspre scopul final. Cu cat te apropii cu analiza spre prezent, intrebarile si alternativele de azi vor deveni mult mai clare.

Obiectivul tau nu trebuie sa fie realizarea unui plan perfect- viata si circumstantele se schimba mult prea mult si des pentru a putea face un plan perfect.
Ceea ce trebuie sa faci totusi este sa iti marchezi un traseu, sa iti stabilesti filozofia de viata care trebuie sa iti marcheze cararea si sa asezi pietre de aducere aminte care sa indice fiecare pas facut in directia corecta.

De ce toata aceasta munca de gandire si planificare? Pentru ca ar fi pacat sa pribegesti fara nici un scop intr-o calatorie pe care ne este ingaduit sa o facem o singura data.

Marketing cultural

Specializare a marketingului delimitata in ultimele decenii in contextul dinamismului accentuat al serviciilor, al diversificarii gamei si cresterii calitatii acestora.

Marketingul cultural semnifica incorporarea opticii si metodelor specifice de actiune ale marketingului de catre organizatiile culturale, adaptarea si diferentierea sa in raport cu problemele specifice pietei serviciilor culturale.

Se intalneste si sub denumirea de marketing al serviciilor culturale.

Marketingul cultural are in esenta drept camp de actiune o piata extrem de variata sub aspectul solicitantilor (consumatorilor) si ofertantilor de “produse” culturale.

Marketing comercial

Marketingul comercial – modul in care societatile comerciale isi dezvolta politica de marketing in raport cu clientii lor (marketing al societatilor comerciale).

Politica de marketing a societatilor comerciale este conceputa de regula chiar de catre acestea insa este posibil de asemena, ca terte societati sa preia anumite componente ale acesteia. In functie de autorul politicii de marketing avem variantele:

• politica de marketing este dezvoltata chiar de catre societatea comerciala in sine => marketing comercial in sens restrans
• politica de marketing este stabilita (partial) prin intermediul unor centrale de cooperare sau de franciza; adesea societatile comerciale se afiliaza unor retele de societati care coopereaza, in care centralele preiau atributii in privinta politicilor sortimentale, de publicitate si de stabilire a tipurilor de intreprinderi
• politica de marketing este influentata de industrie (producatori). Conlucrarea dintre industrie si conmert a condus la transferul unora dintre atributiile din domeniul marketingului comercial catre industrie: de exemplu, stabilirea termenelor de garantie insa se pot mentiona si configurarea sortimentelor si a rafturilor, etc.

Marketing bancar

Marketingul bancar reprezinta marketingul aplicat in domeniul bancilor universale (banci comerciale, case de economii, si banci corporatiste) si al bancilor specializate (institutii de credit real, societati de investitii s.a.).

Marketingul bancar este marketingul pentru servicii, adica pentru produsele imateriale. Produsele bancare se disting prin faptul ca sunt complexe si abstracte. Multi clienti nu inteleg in ce constau serviciile financiare. In planul produselor serviciile financiare sunt foarte transparente si usor comparabile, astfel ca diferentierile de produs fata de concurenta nu sunt simple. O banca poate sa-si creeze avantaje concurentiale printr-o inalta calitate a serviciilor, prin orientare catre clienti si prin fidelizarea clientilor. Pentru crearea acestui avantaj concurential exista diverse tactici:

• angajati atent selectati, formati si motivati
• sisteme informatice care permit bancii sa-si adapteze serviciile in mod optim la necesitatile si restrictiile clientilor

Marketing-mixului bancar:

• Politica de produs – in cazul efectuarii tranzactiilor, ca de exemplu operatiunile de cont, desfasurarea si documentarea circulatiei  platilor, pentru clienti sunt importante comoditatea, rapiditatea, siguranta, transparenta si discretia. Desi serviciile bancare sunt tot mai mult standardizate si  automatizate, trebuie ca banca sa castige anumite avantaje concurentiale prin adaptarea sistemelor la necesitatile specifice unor grupuri de clienti, si aceasta prin costuri reduse, ce iau forma preturilor accesibile pentru clienti.
• Politica de pret – modaitati diferite de tarifare: neliniare, optionale sau manunchiuri de tarife. Bancile isi diferentiaza preturile de exemplu, in functie de segmentele de clienti sau de caile de distributie si le implica drept instrument concurential. Nu putine banci ofera „brokeraj online” fara consiliere la preturi concurentiale cu ale „discount broker-ului”.
• Politica de distributie - componenta din marketing bancar care sufera cele mai mari modificari. Distributia stationara prin intermediul filialelor va pierde din importanta. Se introduc noi metode precum distributia mobila prin angajati externi, telefonbanking-ul (prin telefon), internet-ul (online banking-ul sau internet banking), Multi-Chanel-Banking (mai multe cai de distributie simultan), etc.
• Politica de comunicare – are sarcina publicitatii companiei, a extinderii unei bune reputatii. Trebuie pe mai departe ca sa sprijine politica de produs, in special politica inovatoare informand piata despre noile produse, despre utilitatea acestora pentru clienti, despre avantajele vizavi de concurenta si despre tarife.

Marketing audit

Marketingul audit se refera la verificarea sistematica a capacitatilor de marketing ale intreprinderii, bazata pe o evaluarea structurata si nepartinitoare a mediului si a activitatilor intreprinderii.

Scopul principal al auditului de marketing este identificarea punctelor forte si punctelor slabe ale intreprinderii, a oportunitatilor si a amenintarilor mediului extern.

Auditul de marketing este o evaluare sistematica a modului de utilizare a resurselor de marketing ale intreprinderii  si presupune culegerea, masurarea, analiza si interpretarea informatiilor referitoare la mediul extern si intern al intreprinderii. Auditul de marketing este una dintre cele mai importante etape ale conceperii planului de marketing.

Componentele auditului de marketing sunt:

1. Analiza macromediului

• mediul politic
• mediul economic
• mediul sociocultural
• mediul tehnologic
• mediul institutional
• mediul demografic
• mediul natural

2. Analiza concurentei

• principalii concurenti
• marimea acestora
• obiectivele acestora
• cota de piata
• reputatia
• capacitatile de productie
• rata de crestere
• calitatea serviciilor
• pozitionarea
• activitatea de marketing

3. Analiza pietei

• capacitatea pietei (valoric, volum)
• cresterea pietei
• segmentele de consumatori
• nevoile consumatorilor
• comportamentul de cumparare al consumatorilor
• intermediarii
• identificarea tendintelor pietei privind produsele, preturile, distributia, promovarea.

4. Analiza intreprinderii

• obiective
• cota de piata
• rata de crestere a vanzarilor
• analiza vanzarilor (pe zone geografice, pe produs, pe segmente de consumatori, pe tipuri de domenii, etc)
• marje de profit/costuri
• calitatea serviciilor
• pozitionarea
• activitati si resurse
• mixul de marketing si strategiile de piata

Marketing al timpului liber

Marketingul timpului liber reprezinta procesul de identificare si de anticipare a nevoilor consumatorilor ce pot fi satisfacute in perioada timpului liber si de furnizare a produsului si/sau a serviciului in locul corespunzator, la timpul potrivit si la un pret acceptabil, de cat mai multi consumatori potentiali.

Mai poate fi definit ca arta de a crea produsele (serviciile) care se cer pe piata si care satisfac cererea in mod profitabil.

Domeniul timpului liber presupune o  permanenta deschidere interdisciplinara asimiland principii, concepte si metode de cercetare din sociologie, psihologie, ecologie, turism, statistica sociala.

—

Sursa: Marketing – Dictionar Explicativ (Nicolae Al. Pop, Petre Malcomete, Constantin Florescu), Ed. Economica

Marketing al serviciilor

Marketingul serviciilor este un concept care desemneaza un domeniu specializat al marketingului aparut ca rezultat al dezvoltarii extensive a acestuia, caracterizat prin patrunderea in cadrul a noi sectoare ale activitatii umane printre care si cel al serviciilor.

Conceptul de marketing al serviciilor s-a dezvoltat pe doua cai diferite: una abordand sectorul in ansamblu, punand in evidenta deosebirile fata de bunurile materiale, si alta specifica diferitelor categorii de servicii, care sta la baza aparitiei unor ramuri ale acestuia: marketing turistic, marketing bancar, marketing in transport, etc.

—

Sursa: Marketing – Dictionar Explicativ (Nicolae Al. Pop, Petre Malcomete, Constantin Florescu), Ed. Economica