Afaceri cu orice pret?

Nu demult mi-a povestit un prieten care a vizitat o companie din Europa de Vest – un communication center – cum se numesc mai nou call-center-urile niste aspecte de care am ramas negativ surprins.

Pe langa organizarea impecabila – cu sisteme interne de identificare a posibilelor aspecte ale vanzarilor ce pot merge rau sau sistem de identificare a oportunitatilor pe piata – la un moment dat acesta intreaba pe unul din agentii din companie, care vindea prin telefon consumabile de curatenie si piese de schimb pentru aspiratoare de inalta calitate, daca nu e important ca agentii (care vand aceste produse) sa fi avut experienta sau sa detina la randul lor un astfel de aspirator (nu tocmai ieftin, incepand de la 1.000 EUR) ca sa poata relationa cu clientul. Raspunsul lui m-a frapat de-a dreptul.

Agentul spune – suntem invatati (si adaug eu, noi nu avem nici o mustrare in privinta aceasta) ca odata ce intram in legatura cu clientul si aflam ce tip de aspirator detine sa spunem – ah, tocmai acelasi model am si eu acasa; sau daca aude un copil mic in preajma gospodinei care tine repectorul in mana sa spuna ‘si eu am un copil mic si inteleg ca nu va este usor cu toate prin casa’… toate acestea ca sa rezoneze cu clientul… sa inchida vanzarea si sa primeasca comisionul si mentina slujba. Ma intreb, daca mai poti avea incredere in cei care ne vand. Ma intreb daca trebuie sa facem afaceri – si profit – cu orice pret.

Explicatia mi-a spus-o mai apoi, amicul, care vorbind cu persoana responsabila cu trainingul a primit urmatoarea filosofie de afaceri – acestea sunt minciuni mici, dar niciodata nu mintim clientul cu privire la pret, la caracteristici.

Oare, chiar asa sa fie?

One Response to Afaceri cu orice pret?

  1. Ioan Fotea spune:

    O astfel de situatie o numim situational ethics, sau tradusa la noi etica de circumstanta. Facem cum da mai bine. Nu cred ca trebuie sa dovedim o astfel de etica in viata noastra personala si nici profesionala. Aceasta ar denota o lipsa a unui set de principii sanatoase. De unde ne luam principiile? De la acela din care se trag, din Dumnezeu. Daca doar luam/ ramanem cu un set de valori si principii fara insa sa il cunoastem si sa ne fi lasat cunoscut de catre Dumnezeu, ajungem ca societatea din ziua de astazi, pentru ca lipseste Acela, Originatorul, Intemeietorul si Creatorul. Va doresc intelepciune in a va alege principiile dupa care sa va guvernati viata si fara de care in situatii pomenite de voi aici vom face exact la fel. Principiile sunt ca antrenamentul, nimeni nu devine campion pe ringul de box, acolo este doar recunoscut.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.