Noul rol al clientilor: Parteneri in crearea valorii

Trendurile majore din afaceri precum deregularizarea, globalizarea, convergenta tehnologica si evolutia uimitoare a Internetului au transformat fundamental rolul pe care companiile il joaca in interactiunea cu alte companii.

Practicantii de business precum si teoreticienii din domeniu vorbesc despre aliante, network-uri si colaborari intre companii, DAR managerii si cercetatorii au ignorat nepermis de mult agentul care este cel mai esential in transformarea modului de functionare a industriilor asa cum le cunoastem in prezent si anume : clientul.

Intr-o piata in care clientii “imputerniciti” de tehnologie pot acum sa se implice intr-un dialog activ cu producatorii- un dialog pe care clientii il pot controla- companiile trebuie sa recunoasca ca, tot mai mult clientul devine un partener in crearea valorii, astfel aceasta turnura in rolul jucat de client afecteaza notiunea de “competente esentiale” ale companiei.

Daca pana acum companiile obisnuiau sa dezvolte si sa fructifice competentele si resursele partenerilor si furnizorilor lor in afaceri pentru a concura eficient pe piata, acum ele trebuie sa includa si clientul in acest calcul ca si o extindere a companiei.

Totusi identificarea si fructificarea acestor competente ale clientilor nu este un lucru usor. Managerii vor trebui sa faca fata la cel putin 4 realitati in coptarea competentelor clientilor:

1. managerii trebuie sa angajeze clientii intr-un dialog activ, explicit si continuu
2. trebuie sa mobilizeze comunitatile de clienti
3. trebuie sa faca fata si sa foloseasca la maxim diversitatea care apare in randul clientilor
4. si sa implice clientii in co-crearea unor experiente personalizate

Companiile vor trebui de asemenea sa revizuiasca anumite mecanisme traditionale ale pietei precum- pretul si sistemele de facturare- astfel incat sa tina cont de noul rol pe care il joaca clientii.

—

Material tradus din Harvard Business Review on Customer Relationship Management.

Planifica-ti viata!

UNELE DECIZII LE PUTEM LUA DOAR O SINGURA DATA

De Jeff Sandefer

In calitate de profesor am fost adesea abordat de cate un student care imi adresa urmatoarea intrebare: “Am de ales intre o slujba de $ 100.000 pe an la o firma de consultanta A si o slujba de $ 120.000/an la o firma de consultanta B; pe care sa o aleg?”

Intotdeauna raspund punanadu-i la randul meu o intrebare: “Care sunt lucrurile importante pentru tine? Ce te motiveaza sa te ridici dimineata din pat? Care sunt lucrurile pe care vrei sa le realizezi pana la varsta de 70 de ani?”

Mult prea adesea raspunsul este: “Nu stiu.” Astfel ca tot ce pot face eu pentru respectivul student este sa “dau cu banul”.

Steven Covey da urmatorul sfat “incepe fixandu-ti in minte sfarsitul”. Este un sfat extrem de pretios. Fiecare dintre noi avem un moment de inspiratie divina care ne ajuta sa ne stabilim obiective de viata. Odata ce ai identificat aceste obiective si scopul final iti este clar, poti incepe prin a-ti construi un plan de viata dar incepand cu finalul ei, examinanad deceniu dupa deceniu fiecare etapa din viata ta. Raportandu-te la viata ta ca si la o calatorie, vei putea identifica realizarile prin care trebuie sa treci in fiecare etapa a vietii, realizari care vor juca rolul unor trepte inspre scopul final. Cu cat te apropii cu analiza spre prezent, intrebarile si alternativele de azi vor deveni mult mai clare.

Obiectivul tau nu trebuie sa fie realizarea unui plan perfect- viata si circumstantele se schimba mult prea mult si des pentru a putea face un plan perfect.
Ceea ce trebuie sa faci totusi este sa iti marchezi un traseu, sa iti stabilesti filozofia de viata care trebuie sa iti marcheze cararea si sa asezi pietre de aducere aminte care sa indice fiecare pas facut in directia corecta.

De ce toata aceasta munca de gandire si planificare? Pentru ca ar fi pacat sa pribegesti fara nici un scop intr-o calatorie pe care ne este ingaduit sa o facem o singura data.

Despre `concurenta`

Daca am putea citi povestea tainica a celor ce ne dusmanesc, am descoperi suficienta suferinta si durere ca sa ne dezarmeze!

- Anonim

Pogea: „Impozitul forfetar nu are legatură cu criza”

Autor: Valentin Vioreanu
Publicat: 14 Aprilie 2009, Capital

Ministrul de finanţe, Gheorge Pogea, a declarat, într-o conferinţă de presa ţinută astăzi, că impozitul forfetar nu are legatură cu criza economică pe care o traversează România.

„Ne adresăm întreprinderilor care în anii de boom economic au eludat înregistrarea veniturilor şi care nu au dat un impozit minim la acea vreme”, a declarat ministrul.

Nu vor fi afectate de această măsura start-up-urile şi firmele care îşi suspendă legal activitatea, a precizat Pogea. De asemena, leasing-ul şi agenţii de vânzări nu vor fi afectaţi de această măsură.

Ministrul a ţinut să repete observaţia pe care a făcut-o în urma şedinţei de sâmbătă, că este inadmisibil ca o firmă să declare o cifră de afaceri de 2.500 de euro pe an, echivalentul a 200 de euro pe lună.

Sursa aici

Marea descoperire

De Thomas L. Friedman (columnist la NYTimes)

Solutia Americii nu e una de ordin financiar ci mai degraba de natura etica…

Hong Kong

Strainul – un om de afaceri din vest – se strecura pe scaunul de langa mine la un dineu de societate aici in Hong Kong, si imi puse o intrebare care, marturisesc, niciodata nu mi-a mai pus-o cineva pana atunci: „Si pana la urma, cat de corupta e America?”

Intrebarea lui era pricinuita de arestul lui Barnard Madoff, manager financiar de pe Wall Street, care fusese acuzat ca a apelat la o schema Ponzi prin care a inselat investitorii cu miliarde de dolari, dar nu e vorba numai despre aceasta; ci despre toata incurcatura de pe Wall Street – centrul financiar spre care oamenii de afaceri din Hong Kong priveau ca spre un ideal. Cum se poate, se intrebau ei, ca asa nume celebre precum Bear Sterns, Lehman Brothers si A.I.G. sa aiba „picioare de lut”? Unde a fost, se intrebau ei, Comisia de tranzactioare a valorilor financiare (SEC – Securities and Exchange Commission) si inaltele standarde propovaduite de noi in toti acesti ani?

Unul dintre cei mai respectati bancheri din Hong Kong, care a dorit sa ramana anonim, mi-a spus ca firma la care lucreaza, companie de investitii americana, a ajutat in ultima decada bancile asiatice „bolnave” importand bunele practici americane, in special principiul „cunoaste-ti clientii” si evaluari de risc extrem de stricte. Dar acum, ma intreba, cine mai poate fi vrednic de luat ca model? 

Despre argumentare

Intr-o discutie dificultatea nu sta in argumentarea opiniei tale, ci cunoasterea ei!

- Andre Maurois

Cum vad managerii perioada martie-mai 2009

Institutul National de Statistica a publicat zilele trecute un comunicat ce prezinta rezultatele „anchetelor de conjunctura”, studiu realizat in randul managerilor intreprinderilor cu privire la tendintele de evolutie ale activitatii economice. Domeniile analizate au fost:

• Industria prelucratoare
• Constructii
• Comertul cu amanuntul
• Serviciile

 

La fiecare din aceste domenii s-au analizat tendintele de evolutie a trei indicatori principali:

• situatia economica
• numarul de salariati
• pretul

 

Comparand rezultatele obtinute in martie cu cele din februarie, se poate observa o usoara ameliorare a situatiei, anumiti indici indicand o stabilitate a situatiei. Din punctual de vedere al situatiei economice, industria prelucratoare va avea cel mai mult de suferit, prognozandu-se pentru urmatoarele 3 luni o scadere a volumului productiei, datorat reducerii contractelor si comenzilor, atat pe piata interna cat si pe cea externa. In domeniul serviciilor si cel al constructiilor se asteapta o stabilitate din punctual de vedere al situatiei economice.

 

Numarul de salariati va scadea cel mai drastic in urmatoarea perioada tot in industria prelucratoare, in special in cea metalurgica, urmata de prelucrarea lemnului si cea de masini si utilaje. Apropierea sarbatorilor Pascale imprima in cazul comertului cu amanuntul o situatie de stabilizare a numarului de salariati.

 

Preturile vor cunoaste o crestere destul de puternica in cazul comertului cu amanuntul, in timp ce industriile prelucratoare si serviciile se asteapta la o stabilizare a acestora pentru urmatoarele 3 luni de zile.

 

Desi indicii analizati inca nu ‘prevestesc’ un trend ascendent pentru sectoarele studiate, ameliorarea situatiei comparative cu luna februarie ne face sa speram ca incet incet se vor mai ‘dezgheta’ lucrurile in perioada urmatoare.

 

 

Comunicatul de presa aici

Marketing cultural

Specializare a marketingului delimitata in ultimele decenii in contextul dinamismului accentuat al serviciilor, al diversificarii gamei si cresterii calitatii acestora.

Marketingul cultural semnifica incorporarea opticii si metodelor specifice de actiune ale marketingului de catre organizatiile culturale, adaptarea si diferentierea sa in raport cu problemele specifice pietei serviciilor culturale.

Se intalneste si sub denumirea de marketing al serviciilor culturale.

Marketingul cultural are in esenta drept camp de actiune o piata extrem de variata sub aspectul solicitantilor (consumatorilor) si ofertantilor de “produse” culturale.

Marketing comercial

Marketingul comercial – modul in care societatile comerciale isi dezvolta politica de marketing in raport cu clientii lor (marketing al societatilor comerciale).

Politica de marketing a societatilor comerciale este conceputa de regula chiar de catre acestea insa este posibil de asemena, ca terte societati sa preia anumite componente ale acesteia. In functie de autorul politicii de marketing avem variantele:

• politica de marketing este dezvoltata chiar de catre societatea comerciala in sine => marketing comercial in sens restrans
• politica de marketing este stabilita (partial) prin intermediul unor centrale de cooperare sau de franciza; adesea societatile comerciale se afiliaza unor retele de societati care coopereaza, in care centralele preiau atributii in privinta politicilor sortimentale, de publicitate si de stabilire a tipurilor de intreprinderi
• politica de marketing este influentata de industrie (producatori). Conlucrarea dintre industrie si conmert a condus la transferul unora dintre atributiile din domeniul marketingului comercial catre industrie: de exemplu, stabilirea termenelor de garantie insa se pot mentiona si configurarea sortimentelor si a rafturilor, etc.